7 decembrie 2011

Plictiseala...ce facem cu ea?

Câţi dintre voi nu s-au trezit dis-de-dimineaţă ,cu o stare de plictiseală acută? Auzi în stânga şi în dreapta, că s-au săturat de un anumit lucru, de o anumită persoană , că s-au săturat să muncească , că sunt PLICTISIŢI.
Ei bine ,cred că sunt foarte mulţi cei care se plâng. Se plâng pentru că lor, asta li se pare firesc.
Nimeni nu se gândeşte defapt ,că există alte persoane care trăiesc de pe o zi pe alta. Că există oameni pentru care timpul nu stă deloc.
Nu îmi vine în minte în acest moment ,decât un simplu exemplu:el s-a plictisit de ea, relaţia lor e monotonă ,în fiecare zi fac aceleaşi lucruri nimic nou nu apare în relaţia lor . Cât timpu tu te plictiseşti alături de această persoană, gândeşte-te că acolo undeva , există cineva care este singur, care nu are pe nimeni alături , care ar da orice să aibe un suflet aproape.
Când o să ne trezim, când o să conştientizăm că viaţa nu trebuie trăită degeaba?
Dacă ştii cu adevarat ce vrei de la viaţă şi chiar doreşti să schimbi ceva la tine , nu există plictiseala.
Timpul nostru e mult prea limitat , pentru ca să fim plictisiţi.
Aşa că uite ce îţi propun, când te trezeşti uită-te în oglindă şi spune-mi ce vezi.
Un om plictisit ,fără strop de viaţă în el sau un om care abia aşteaptă ,să vadă ce i-a rezervat ziua ce abia a început.
Andu'